Tomul XXVII, 1990

Alexandru Zub, Cuvânt înainte, p. V-VII
Petre Ş. Năsturel, Mélanges roumano-athonites (I), p. 1-22
Şerban Papacostea, Înfruntări politice şi spirituale în sud-estul Europei: 1204-1241 (II), p. 23-49
D. Suciu, Alexandru Sterca Şuluţiu şi mişcarea naţională românească (III), p. 50-72
N. A. Ursu, Letopiseţul Ţării Moldovei până la Aron vodă - opera lui Simion Dascălul (II), p. 73-101
Veniamin Ciobanu, Cauze politice şi implicaţii juridice ale stabilirii raporturilor româno-polone la sfârşitul secolului XIV (1387-1396), p. 103-119
D. Şandru, Proprietatea funciară rurală din România de la reforma agrară din 1945 până la colectivizarea agriculturii (I), p. 121-136
Vasile Lica, Specificul naţional la G. Călinescu. Dimensiunea traco-getică, p. 137-146
Lucian Nastasă, G. Călinescu şi Universitatea din Iaşi. Pe marginea unei corespondenţe, p. 147-154

Discuţii
Alexandru V. Diţă, Despre o ficţiune istoriografică, p. 155-169

Studii documentare
Adrian Andrei Rusu, Întregiri şi interpretări privitoare la itinerariile lui Iancu de Hunedoara, p. 171-185
Gheorghe I. Florescu, Duiliu Zamfirescu: publicist şi memorialist, p. 187-193
Paul Mihail, Vechi tipărituri româneşti (1831-1871) (III), p. 195-214

Opera posthuma
Alexandru V. Boldur, Privire generală asupra domniei lui Ştefăniţă, fiul lui Bogdan, p. 215-220

Arhiva genealogică
Simpozion Genealogie şi istorie, p. 221-222
Ştefan S. Gorovei; Mihai Sorin Rădulescu, Constantin Basarab Brâncoveanu. Strămoşii, înrudirile şi calea spre tron, p. 223-237
Paul Păltănea, Ştiri inedite despre familia domnitorului Antioh Cantemir (II), p. 239-257
Vlad Zirra, Medici din Moldova veacului trecut: Dimitrie Samurcaş şi descendenţa sa (II), p. 259-268

Tomul XXVIII, 1991

Alexandru Zub, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol". Semicentenar, p. 1-7

Alexander von Humboldt-220
Alexandru Zub, Alexander von Humboldt im rumänischen Kulturraum, p. 9-20
Sorin Antohi, Alexander von Humboldt: o retrospectivă epistemologică, p. 21-27
Alexandru Ungureanu, Alexander von Humboldt - créateur de la géographie scientifique, p. 29-41
Gheorghe Mustaţă, Alexander von Humboldt - from Geobotanic to "Kosmos", p. 43-52
Petre Ş. Năsturel, Mélanges roumano-athonites (II), p. 53-72
Gheorghe I. Florescu; Donald E. Bain, (St. John Fisher College, Rochester, New York), William S. Culbertson and Romania (1925-1928), p. 73-79
Virgil Ciocîltan, Geneza politicii pontice a Hoardei de Aur (1261-1265), p. 81-101
Eugen Denize, Relaţiile Ţărilor Române cu Spania în epoca lui Mihai Viteazul, p. 103-121
D. Suciu, Alexandru Sterca Şuluţiu şi mişcarea naţională românească (IV), p. 123-142
D. Şandru, Proprietatea funciară rurală din România de la reforma agrară din 1945 până la colectivizarea agriculturii (II), p. 143-162
Constanţa Costea, O piesă nouă pentru catalogul picturii bizantine în România, p. 163-168
Lucács Antal, O campanie angevină necunoscută din anul 1382, p. 169-178
Veniamin Ciobanu, Între Ungaria şi Polonia: o politică de echilibru (1396-1444), p. 179-196
Maria Teodor, Continuitatea Reformei în Moldova medievală, p. 197-209
Tudor Mateescu, Pescuitul în Dobrogea în timpul stăpânirii otomane, p. 211-220
Ecaterina Negruţi, Aspecte privind relaţiile agrare în România în epoca modernă. Angajarea lucrătorilor agricoli, p. 221-232
Dumitru P. Ionescu, Construirea liniei ferate Dolhasca-Fălticeni, p. 233-241
Alexandru Zub, Benjamin Franklin în spaţiul regenerării româneşti, p. 243-249
Nicolae Dascălu, Imaginea opiniei publice din S.U.A. asupra evoluţiei economice a României Mari (1919-1939), p. 251-268

Discuţii
Violeta Barbu, Proza oratorică în cultura românească veche: un gen literar?, p. 269-284

Studii documentare
Maria Magdalena Székely, Itinerarii domneşti: Petru Rareş, p. 285-299
Mircea Ciubotaru, Toponimia bazinului hidrografic Rebricea (jud. Iaşi-jud. Vaslui). Oiconimele. Perspectivă istorică (I), p. 301-332

Addenda et corrigenda
Paul Mihail, Din nou despre daniile voievodale către schitul Poiana Mărului (Buzău), p. 333-340

Tomul XXIX, 1992

Închinare lui Ştefan cel Mare şi Sfânt la 535 de ani de la încoronarea sa
P. P. Panaitescu, Ştefan cel Mare. O încercare de caracterizare, p. 1-18
Constantin Rezachevici, A fost Ştefan cel Mare "ales" domn în aprilie 1457?, p. 19-33
Veniamin Ciobanu, Idee şi faptă politică la Ştefan cel Mare, p. 35-41
Maria Magdalena Székely, "Dixit Waywoda", p. 43-52
Sergiu Iosipescu, Contribuţii la istoria Moldovei lui Ştefan cel Mare, p. 53-65
Şerban Papacostea, Moldova lui Ştefan cel Mare şi genovezii din Marea Neagră, p. 67-73
Ştefan S. Gorovei, 1473: Ştefan, Moldova şi lumea catolică, p. 75-83
Nicoară Beldiceanu-Nădejde, Ştiri otomane privind Moldova ponto-dunăreană (1486-1520), p. 85-117
Mihai-Ştefan Ceauşu; Emil Ioan Emandi, Aspecte din evoluţia economico-socială şi urbană a oraşului Suceava. II. Perioada 1786-1815, p. 119-134
D. Suciu, Alexandru Sterca-Şuluţiu şi mişcarea naţională românească (V), p. 135-157
Dumitru Vitcu, 11 februarie 1866: hermeneutica unei pretinse revoluţii, p. 159-188
D. Şandru, Legislaţia privitoare la cooperaţia românească interbelică, p. 189-213
Gh. Onişoru, P.C.R. - evoluţia programului şi practica guvernării 1944-1947, p. 215-238
Paul Cernovodeanu, O operă cantemiriană mai puţin cunoscută: Istoria lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor, p. 239-249
N. A. Ursu, Un cronicar braşovean necunoscut, din secolul XVIII: Simeon Hîrs, p. 251-276
Constanţa Costea, Referinţe livreşti în pictura murală moldovenească de la sfârşitul secolului XV, p. 277-283
Veniamin Ciobanu, Idei politice la Nestor Ureche: determinări, surse, motivaţii, p. 285-300
Epifanie Cozărescu, Ultimii doi colaboratori ai Lexiconului de la Buda: Ioan Theodorovici şi Alexandru Theodori, p. 301-306
Vasile Docea, Din activitatea lui C.A. Kuch, consul al Prusiei în Moldova (1833-1842), p. 307-322

Discuţii
Dumitru Velciu, Constantin Căpitanul Filipescu redivivus?, p. 323-356
Gheorghe I. Florescu, N. Iorga: omul politic, p. 357-361

Documente
D. Ivănescu; Virginia Isac, Documente franceze despre desăvârşirea Unirii Principatelor Române (1860-1861) (I), p. 363-384

Studii documentare
Sorin Antohi, Timp şi naraţiune. Tendinţe noi în teoria istoriei, p. 385-394
Veniamin Ciobanu, Din istoriografia raporturilor politice internaţionale ale Ţărilor Române din secolul XVII: realizări şi perspective (II), p. 395-417
Mircea Ciubotaru, Toponimia bazinului hidrografic Rebricea (jud. Iaşi - jud. Vaslui). Oiconimele. Perspectivă istorică (II), p. 419-451

Arhiva genealogică
Al III-lea Simpozion "Genealogie şi istorie", p. 491-492
Paul Păltănea, Precizări în legătură cu originea familiei lui Miron Costin, p. 493-499
Ştefan S. Gorovei, Urecheştii - model cu ascensiune socială. Recuperări, restituiri?, p. 501-510
G. Bezviconi, Cercetări genealogice româneşti (I), p. 511-520
Radu Creţeanu, Genealogii ţărăneşti, p. 521-527
I. C. Miclescu-Prăjescu, Contribuţii la biografia poetului Matei Millo (1756-1801), p. 529-536
Alexandru Perietzianu-Buzău, Consideraţii asupra valorii genealogice a "Arhondologiei Moldovei" de C. Sion, p. 537-543
Ştefan S. Gorovei, Un plan de lucru: "Corpus Genealogiarum", p. 545-548

Alexandru Zub, Politische Änderung und Geschichtsdenken in Rumänien, p. 1-13
Emilian Bold; Valeriu Dinescu, Nazi Germany?s Rearming and Public Opinion?s Attitude (I), p. 15-39

Oameni şi cărţi de altădată (I)
Ion-Radu Mircea, Din trecutul vechii culturi scrise în Moldova, p. 41-47
Emil Turdeanu, Autori, copişti, cărţi, zugravi şi legători de manuscrise în Moldova (1552-1607) (I), p. 49-90
Klara Jako, Istoria bibliotecii unei familii patriciene din Cluj în secolul XVI, p. 91-95
Silviu Vacaru, Activitatea diecilor din cancelaria domnească a Moldovei în prima jumătate a secolului XVII, p. 97-113
Magda Jianu, Ştiri noi despre cronograful de tip Danovici din biblioteca lui Eminescu, p. 115-122
Iacob Mârza, Semnificaţia cărţii în comunităţile rurale româneşti transilvănene (secolele XVII-XVIII) în lumina însemnărilor: mentalitate şi sensibilitate, p. 123-136
Paul Mihail, Amartolon soteria: două manuscrise din Moldova secolului XVIII, p. 137-159
N.A. Ursu, Un cronicar moldovean nedreptăţit: Ienache Cogălniceanu, p. 161-194
Veluţa Făgurel, Din biblioteca lui Constantin vodă Hangerli, p. 195-198
Virgil Cândea, Melchisedec Ştefănescu şi Alexandru Odobescu: o contribuţie necunoscută de mariologie românească, p. 199-208
Virgil Joiţa, Semnificaţia politică a editării primei istorii a revoluţiei lui Tudor Vladimirescu (Craiova, 1874), p. 209-213
Alexandru Florin Platon, Impactul aristotelic asupra gândirii medievale a Occidentului latin (I), p. 215-235
Flavius Solomon, Dominaţie politică şi structuri confesionale în Moldova de Jos la vremea întemeierii statului, p. 237-252
I. Caproşu, Structuri fiscale şi administrative într-un catastif moldovenesc de vistierie din 1606, p. 253-278
Viorel M. Butnariu, Evoluţia statutului politico-juridic al principatului Transilvaniei şi implicaţiile sale monetare (1606-1629), p. 279-293
Veniamin Ciobanu, Interferenţe şi conexiuni politice în Europa central-estică în timpul Războiului de 30 de ani (1632-1645), p. 295-316
Gheorghe Cliveti, Revoluţia Franceză şi "secolul naţionalităţilor", p. 317-343
Gheorghe Onişoru, Dizidenţele partidelor politice din România după 1944, p. 345-362
D. Şandru, Comuniştii, ţăranii şi marii proprietari funciari din România în lunile premergătoare legiferării reformei agrare din 1945, p. 363-386
Veniamin Ciobanu, Miron Costin şi "modelul polonez" (schiţă de portret politic), p. 387-396
Mihai-Ştefan Ceauşu, Aspecte juridice ale instituirii administraţiei habsburgice în Bucovina, p. 397-402
Anghel Popa, Aspecte ale istoriei militare a poporului român în revoluţia de la 1848, p. 403-410
D. Şandru, Concesiunea telefoanelor României din 4 iulie 1930 reflectată în rapoartele Legaţiei şi Consulatului american din Bucureşti, p. 411-421

Documente
Petronel Zahariuc, O carte de judecată de la începutul veacului XIX, p. 449-459
D. Ivănescu; Virginia Isac, Documente franceze despre desvârşirea Unirii Principatelor Române (1860-1861) (II), p. 461-482

Discuţii
Dumitru Nastase, "Necunoscute" ale izvoarelor istoriei româneşti, p. 483-499
Andronikos Falangas (Atena), Cu privire la datarea alegerilor lui Nifon II ca patriarh ecumenic, p. 501-506

Studii documentare
Viorel Panaite, Cutuma în relaţiile româno-otomane (secolele XVI-XVIII). Puncte de plecare pentru o discuţie istoriografică, p. 507-522
Bogdan Murgescu; Florin Bonciu, Consideraţii asupra abordării mondiale a proceselor istorico-economice, p. 523-547

Dezbateri istoriografice
Sorin Antohi, Cuvintele şi lumea. Constituirea limbajului social-politic modern în cultura română (I), p. 549-572

Miscellanea
Viorel M. Butnariu; Voica-Maria Puşcaşu, Tezaure monetare din secolele XV-XVII descoperite în Moldova (II), p. 573-576
Mihai-Răzvan Ungureanu, Un document cartografic de la finele secolului XVII, p. 577-584

Addenda et corrigenda: Varia numismatica
Viorel M. Butnariu, Note numismatice (II), p. 585-592

Arhiva genealogică
Al IV-lea Simpozion de studii genealogice. Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, Filiala Iaşi, p. 611-612
Mihai Sorin Rădulescu, În jurul noţiunii de "elită", p. 613-622
Ştefan S. Gorovei, Genealogia domnilor Moldovei în veacul XIV, p. 623-651
Maria Magdalena Székely, Neamul lui Nestor Ureche, p. 653-670
D. Dragnev; A. Eşanu (Chişinău), Familia Abaza în Rusia. Noi contribuţii documentare, p. 671-678
Cătălina Opaschi, Vistierniceasa Elena Sturdza şi "une affaire de famille" la Viena (1847), p. 679-690
G. Bezviconi, Cercetări genealogice româneşti (II), p. 691-701

"Io Vasilie Voievod, domn al Ţării Moldovei" - 360 de ani de la urcarea pe tron
Ştefan S. Gorovei, Când a primit Lupu vornicul domnia Moldovei?, p. 3-8
Nistor Ciocan, Consideraţii privind politica internă a lui Vasile Lupu în prima parte a domniei, p. 9-16
Dumitru Agache, Reşedinţe şi itinerarii domneşti ale lui Vasile Lupu, p. 17-24
Nelu Zugravu, Mărturii despre "creştinismul popular" în Moldova lui Vasile Lupu, p. 25-34
Răzvan Theodorescu, Vârstele artei vasiliene şi începutul modernităţii moldoveneşti, p. 35-42
Dumitru Nastase, Coroana împărătească a lui Vasile Lupu, p. 43-52
Mihai-Răzvan Ungureanu, Izvoare nefolosite pentru istoria Moldovei lui Vasile Lupu, p. 53-57
Viorel M. Butnariu, Introducerea talerului-leu în Moldova lui Vasile Lupu, p. 59-71
Maria Magdalena Székely, Un proiect nerealizat: mitropolia de la Trei Ierarhi, p. 73-76
Sorin Iftimi, O ipoteză privind Trei Ierarhii, p. 77-82
Petre Ş. Năsturel, Pomelnicul pe cahlă al bisericii Trei Ierarhi din Iaşi, p. 83-85
Silviu Vacaru, Contribuţia lui Vasile Lupu la dezvoltarea arhitecturii moldovene, p. 87-97
Petronel Zahariuc, Relaţiile lui Vasile Lupu cu Biserica sârbă - un nou document, p. 99-110
Ştefan S. Gorovei, Moldova lui Vasile Lupu şi Arhiepiscopia de Ohrida, p. 111-117
Constantin Iordan, La place de la Roumanie dans les relations internationales de la Turquie républicaine jusqu?en 1925, p. 119-131
Emilian Bold; Valeriu Dinescu, Nazi Germany?s Rearming and Public Opinion?s Attitude (II), p. 133-153
Alexandru Florin Platon, Impactul aristotelic asupra gândirii medievale a Occidentului latin (II), p. 155-169
Veniamin Ciobanu, Implicaţii ideologice ale impactului otoman asupra Europei (secolele XIV-XVII). Câteva consideraţii, p. 171-194
Eugen Denize, Moldova, Liga Sfântă şi lupta antiotomană în anii 1538-1541, p. 195-218
Mihai-Ştefan Ceauşu, Şcoală şi educaţie în Bucovina în perioada iosefinistă şi postiosefinistă, p. 219-237
Dumitru P. Ionescu, Proiecte şi concesiuni feroviare în vremea lui Cuza Vodă, p. 239-272
I. Ciupercă, Contribuţii la istoria marinei militare româneşti (1919-1939) (I), p. 273-297
Gheorghe Onişoru, "Vin americanii!" - de la speranţă la iluzie în România postbelică, p. 299-313
N. A. Ursu, Nicolae Costin, autor al Cronicii anonime a Moldovei de la 1661 până la 1709, p. 315-360
Dumitru Velciu, Dimitrie Cantemir, Axinte Uricariul şi Letopiseţul cantacuzinesc, p. 361-375
Tudor Mateescu, Pomicultura în Dobrogea în timpul stăpânirii otomane, p. 377-383
Anghel Popa, Contribuţia Iaşilor la comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare (1904), p. 385-393
D. Şandru, , Jandarmeria din Moldova în anii 1944-1945, p. 395-406

Documente
Mihai-Răzvan Ungureanu, O catagrafie din 1828 a clerului ieşean, p. 407-442
Valeriu Stan, M. Kogălniceanu - antreprenor de poşte în Moldova (I), p. 443-463
D. Ivănescu, Situaţia politică a Principatelor Române înaintea desăvârşirii Unirii, oglindită într-un memoriu francez inedit, p. 465-478

Discuţii
Alexandru Madgearu, Romanizare şi creştinare la nordul Dunării în secolele IV-VII, p. 479-502
Maria Magdalena Székely, "Pe Siret, pe tină, la Doljeşti", p. 503-516

Studii documentare
Gheorghe Burlacu, Bourul Moldovei - semn de hotar, p. 517-543
Gheorghe I. Florescu, William S. Culbertson şi Bucureştii, p. 545-553

Miscellanea
Viorel M. Butnariu.; Angela Ştirbu, Tezaure monetare din secolele XV-XVII descoperite în Moldova (III), p. 555-559

Comisia mixtă româno-rusă de istorie (Iaşi, 15-19 noiembrie 1993)
L. E. Semenova, Relaţiile Bisericii din Moldova şi Muntenia cu Biserică rusă în secolul XVII, p. 561-570
N. N. Vinogradov, Rusia şi Balcanii (secolul XIX - începutul secolului XX), p. 571-576
V. I. Grossul, Arhiva mitropolitului Arsenie Stadniţki ca sursă pentru istoria Bisericilor ortodoxe rusă şi română, p. 577-593
T. A. Pokivailova; R. S. Şarovatova, Noi materiale de arhivă şi probleme de istoriografie privitoare la relaţiile sovieto-române între anii 1939 şi 1948, p. 595-599
Ştefan S. Gorovei, Relaţii bisericeşti româno-ruse în secolele XV-XVIII, p. 601-609

A. D. Xenopol - 75 de ani de la moarte
Alexandru Zub, Istorie şi prospectivă în concepţia lui A.D. Xenopol, p. XIII-XIX
Nelu Zugravu, Obiecte paleocreştine din Dobrogea, Dacia şi alte teritorii romane. Privire comparativă, p. 1-23
Flavius Solomon, Domnie şi biserică în Ţara Moldovei în a doua jumătate a secolului XIV. Implicaţii haliciene, p. 25-35
Viorel M. Butnariu, Legitimitate şi inovaţie în statutul politico-juridic al regatului maghiar. Anii 1526-1570, p. 37-51
Ştefan Andreescu, Relaţiile lui Mihai Viteazul cu Polonia: misiunea spătarului Constantin Vorsi, p. 53-68
Veniamin Ciobanu, "Raţiune de stat" şi "solidaritate creştină" în secolul XVII, p. 69-90
D. Şandru, Controverse pe tema problemei agrare în România interbelică, p. 91-110
I. Ciupercă, Contribuţii la istoria marinei militare româneşti (1919-1939) (II), p. 111-132
Gheorghe Onişoru, Preliminarii politice la 6 martie 1945. Activitatea guvernului Rădescu, p. 133-146
Marius Diaconescu; Erika Kato, Incursiunea moldovenilor în Maramureş, în 1395. Un aspect al relaţiilor moldo-polone, p. 147-155
Adrian Macovei, Din evoluţia urbanistică a Iaşilor, p. 57-163
Dumitru Vitcu, Nicolae Bălcescu şi contemporanii săi din Moldova, p. 165-175
Ecaterina Negruţi, Tulburările antievreieşti din 1859 în Moldova, p. 177-183

Oameni şi cărţi de altădată (II)
Matei Cazacu, Dimitrije Ljubavic (c. 1519-1564) et l?imprimerie slave dans l?Europe du Sud-Est au XVI^e siecle. Nouvelles contributions, p. 187-207
Zamfira Mihail, Exercices philologiques de Nicolae Milescu (1669): Le codex des prieres offert a Thomas Smith, p. 209-226
Alexandru Ligor, Valoarea artistică a documentelor româneşti tipărite în vechime, p. 227-238
Eva Mârza; Iacob Mârza, Bibliotheca Migazziana Viennensis (Sugestii pentru o reconstituire), p. 239-250
Laura Stanciu, Nicolae Olahus în "Istoria pentru începutul românilor în Dacia" a lui Petru Maior, p. 251-255
N. A. Ursu, O cronică politică a Europei din anul 1825, tradusă şi adnotată de comisul Ionică Tăutu, p. 257-275

Documente
Valeriu Stan, M. Kogălniceanu - antreprenor de poşte în Moldova (II), p. 277-298
Radu Sc. Greceanu, Din istoria relaţiilor româno-elene. (1898-1905). Fondul Dimitrie I. Ghica (acte diplomatice), p. 299-334
Dumitru Şandru; Gheorghe Onişoru, Un document privitor la manifestaţia din 8 noiembrie 1945, p. 335-338

Discuţii
Corneliu Cojocaru, "Terra Sepenicensis" şi hotarul nordic al Moldovei, p. 339-349
Nicolae Ciudin, Cu privire la originea toponimicului Ţuţora, p. 351-355
Andrei Pippidi, "Metodă nouă" şi greşeli vechi, p. 357-363

Studii documentare
Barbu B. Berceanu, Numele oficial al statului român, p. 365-374
Lucian Leuştean, Extrema dreaptă românească interbelică. Consideraţii doctrinare, p. 375-397

Dezbateri istoriografice
Flavius Solomon; Igor Şarov, Imaginea lumii medievale la Aron Gurevic, p. 399-403
Gheorghe I. Florescu, Relaţii americano-române (1940-1990), p. 405-422

O istorie nescrisă: istoria femeii
Sorin Gh. Iftimi, Curtea Doamnei. I. Dregători şi slujitori ai Doamnelor Moldovei, p. 423-440
Maria Magdalena Székely, Femei-ctitor în Moldova medievală, p. 441-457

N. Iorga - 55 de ani de la moarte
Dan Prodan, Reacţii la Iaşi şi Bucureşti la moartea lui N. Iorga, p. 459-485
M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Observaţiile lui N. Iorga despre influenţa turcă în arta populară românească, p. 487-495

Cronica numismatică
Emanuel Petac, Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române: reluarea unei tradiţii, p. 523-524
Rodica Popovici, Şantierul arheologic Mănăstirea Barnovschi (Iaşi) - 1991: descoperiri monetare, p. 525-529
Viorel M. Butnariu; Gheorghe Postică, Tezaurul de la Malinovka, p. 531-533
Viorel M. Butnariu; Ion T. Sion, O veche descoperire din sudul Moldovei: tezaurul de la Umbrăteşti (secolul XVIII), p. 535-540
Vera Paiul; Viorel M. Butnariu; Ana Boldureanu, Note numismatice (IV), p. 541-551

Discuţii
Gheorghe Cliveti, Un capitol aparte al documentaristicii moderne: editarea "marilor colecţii de tratate internaţionale" (secolele XVII-XVIII), p. 303-318

Documente
Paul Păltănea, Un zapis inedit al unui şoltuz bârlădean, p. 319-322
Violeta Onişoru; Zamfira Pungă, Două documente câmpulungene din 1787, p. 323-333
Marin Bucur, Tineri trimişi la învăţătură la München în primele decenii ale secolului XIX, p. 335-344
Mihai-Răzvan Ungureanu, O hartă a comunităţilor catolice din Moldova, p. 345-352
Dumitru Şandru, Instrucţiunile de aplicare a decretului nr. 83/1949, p. 353-358

Instituţii şi practici politice
Marcela Ifrim, Statutul dinastic în Ţara Moldovei (prima jumătate a secolului XVI), p. 1-22
Veniamin Ciobanu, Titluri atribuite principilor Transilvaniei, domnilor Moldovei şi Ţării Româneşti - expresie a statutului lor juridic (secolul XVII), p. 23-38
Paul Păltănea, Contribuţia lui Costache Conachi la redactarea Regulamentului Organic, p. 39-60
Dumitru Ivănescu, Constituirea statului român modern în context european, p. 61-94
Gheorghe Onişoru, Interzicerea şi procesul Partidului Naţional Ţărănesc, p. 95-109
Dorin Dobrincu, Începuturile rezistenţei armate anticomuniste în România, p. 111-136

Minorităţi etnice şi confesionale: Rol şi poziţii în societate
Ecaterina Negruţi, Negustorii şi meşterii evrei din Moldova în informaţiile statistice din secolul XIX , p. 137-157
Vasile Docea, Profesori germani în Iaşii primei jumătăţi a secolului XIX, p. 159-184
Stela Mărieş, Medici germani în Iaşi (prima jumătate a secolului XIX), p. 185-232
Dumitru Vitcu, Carol Mihalic de Hodocin în Moldova. Idei şi fapte (II), p. 233-249
Dumitru Şandru, Imigrarea şi emigrarea evreilor (1944 - 1948), p. 251-270
Igor Caşu, Integrare sau asimilare? Politica etnoculturală a Uniunii Sovietice în Basarabia (1944 - 1989), p. 271-294

Biserică / Societate
Nelu Zugravu, Păgâni şi creştini în spaţiul extracarpatic în veacul al IV-lea (II), p. 295-320
Flavius Solomon, Modernisierung gegen Traditionalismus. Kirche und Gesellschaft im orthodoxen Osteuropa, p. 321-332

Discuţii
Gheorghe Pungă, Consideraţii privitoare la cetatea Chilia Nouă, p. 365-384
Mariana Şlapac, Enigma Cetăţii Chilia, p. 385-392

Românii în relaţiile internaţionale
Leon Şimanschi; Dumitru Agache, Moldova între anii 1469 şi 1473: program de guvernare şi conjuncturi politice, p. 1-18
Veniamin Ciobanu, Elite şi diplomaţie românească în secolul XVII, p. 19-36
Ionel Claudiu Dumitrescu, Activităţi informative româneşti în serviciul Porţii Otomane (secolele XVI-XVII), p. 37-60
Vasile Docea, Relaţiile economice româno-germane în prima jumătate a secolului XIX. Rute comerciale, proiecte şi eşecuri, p. 61-81
Dumitru Vitcu, Diplomatul american Charles J. Vopicka în România anilor 1913-1920, p. 83-102
Lucian Leuştean, România, Ungaria şi Conferinţa de pace de la Paris (ianuarie-martie 1919), p. 103-124

Discuţii
Ion Toderaşcu, Politică şi limbaj. Note pe marginea unor expresii documentare, p. 125-133
N. A. Ursu, Traducerile arhidiaconului (apoi arhimandritului) Gherasim de la Mitropolia din Iaşi, p. 135-158

Documente
Petronel Zahariuc, O icoană pe pergament din veacul al XVII-lea, p. 159-168
Dumitru Ivănescu, A. D. Xenopol în documentele arhivelor ieşene, p. 169-195

Istoriografie, cultură şi politică
Alexandru Zub, Accente româneşti în Europa sud-orientală pe timpul lui Rigas, p. 1-6
N. A. Ursu, Traducerile logofătului Toma Dimitriu de la Mitropolia din Iaşi, p. 7-24
Lucian Nastasă, A.D. Xenopol şi "Şcoala critică", p. 25-36
Dumitru Ivănescu, Andrei Oţetea, director la Teatru Naţional din Iaşi, p. 37-44
Andi Mihalache, Ideologie şi politică în istoriografia română (1948-1965), p. 45-66

Ipostaze ale alterităţii
Leonidas Rados, Imaginea românilor în scrierile istorice bizantine din veacul XV, p. 67-82
Valeriu Leu, Călătoriile lui Benedetto Emanuele Remondi prin Moldova lui Vasile Lupu, p. 83-100

România interbelică
Dumitru Şandru, Ţărăniştii şi ţăranii în România interbelică, p. 101-112
Hans-Christian Maner, Confesiunile în viaţa parlamentară din România interbelică, p. 113-124
Svetlana Suveică, Integrarea administrativă a Basarabiei în România (1918-1925), p. 125-146
Saizu, I., Funcţia modernizatoare a culturii în România interbelică, p. 147-162

Documente
Cristian Luca, Câteva "avvisi" inedite relative la politica externă a principelui Gabriel Bethlen (1628-1629), p. 163-170
Dan Prodan, Franz Babinger şi Nicolae Iorga. Corespondenţă, p. 171-202

Alexandru Zub, Argument, p. 1-3
Alexandru Zub, Discurs istoric şi integrare, p. 4

Istoriografie românească şi sincronism european
Liviu Antonesei, "Închiderea" şi "deschiderile" istoriografiei, p. 5-9
Valeriu Gherghel, Această nebunie, istoria, p. 10-13
Alexandru Zub, Istoria ca discurs restaurator, p. 14-21
Andrei Pippidi, Miturile trecutului - răspântia prezentului, p. 22-31

Desincronizarea: încercări de etiologie
Lucian Leuştean, Context istoriografic central şi sud-est european, p. 32-40
Alexandru-Florin Platon, Despre desincronizarea discursului istoriografic, p. 41-45
Florea Ioncioaia, De la "spiritul partinic" la istoria de parastas, p. 46-52

Teme istoriografice: reflecţii şi interpretări
Leonid Boicu, Despre studiul istoriei relaţiilor politice internaţionale ale României, p. 53-58
Pompiliu Teodor, Transilvania: spre un nou discurs istoriografic, p. 59-63
Ştefan S. Gorovei, Un "alt Ev Mediu" românesc, p. 64-69
Vasile Docea, Istoria monarhiei între inerţie şi resurecţie, p. 70-77
Dumitru Şandru, Istoria dictaturii comuniste în România. Strategia unei restituţii imperative, p. 78-84

Proiecte şi direcţii
Valeriu Gherghel, O istorie a milei? (Prolegomene la un proiect imposibil), p. 85-89
Lucian Leuştean, De la istorie şi propagandă politică la istoria propagandei, p. 89-92
Lucian Nastasă, Pentru o recuperare socio-istorică a experienţelor concentraţionare româneşti (1947-1964), p. 93-100
Mihai Dinu Gheorghiu, Formarea cadrelor conducătoare în România, p. 101-112

Xenopoliana: restituiri
Alexandru Zub, Restitutio in integrum, p. 113-115
A. D. Xenopol, Teoria şi filosofia istoriei, p. 116-124

Postcomunism şi discurs istoric
Şerban Papacostea, Gânduri răzleţe despre istoriografie în epoca posttotalitară, p. 93-95
Alexandru Zub, "Postcomunism" şi discurs istoric în România, p. 96-101
Andrei Pippidi, Evul mediu ca utopie, ca amintire şi ca proiect de viitor, p. 102-117

Puterea şi valorile
Adrian Marino, Postcomunismul cultural, p. 118-121
Lucian Boia, De la postcomunism la postnaţionalism, p. 122-126
Cristian Sandache, Despre "modelul" religios în societăţile postcomuniste, p. 127-130
Daniel Barbu, Intelectualii în România postcomunistă, p. 131-136
Dumitru Şandru, Probleme ale economiei româneşti în perioada tranziţiei, p. 137-146

Xenopoliana: restituiri
Lucian Nastasă, Actualitatea lui Xenopol, p. 183-184
A. D. Xenopol, Anarhia gândirii, p. 184-186
A. D. Xenopol, Sociologia şi socialismul, p. 186-194

Istoria ca sursă formativă: teme şi accente
Alexandru Zub, Între cercetare şi didactică, p. 4-12
Alexandru-Florin Platon, Învăţământul academic: vechile inerţii şi imperativul schimbării, p. 13-19
Petru Bejan, Două tipuri de istorism sau despre istorismul post-istorist, p. 20-23
Alexandru Duţu, Igiena, morala şi revoluţia. Dimensiunile istoriei mentalităţilor, p. 24-29
Valeriu Gherghel, Unde malum? Note despre maladiile istoriografiei româneşti, p. 30-34

Orizontul celuilalt
Paul E. Michelson, The Study of History and Education in America: Some Considerations, p. 35-48
Gheorghe Onişoru, Istoria de la uz la abuz, p. 49-50
Mihai Dorin, Învăţământul istoriei şi integrarea europeană, p. 51-54
Daniel Martel, Revision des manuels d?histoire. Voyage d?etudes en Roumanie, p. 55-71

Didactica istorică: preocupări, tendinţe
Gheorghe Tanasă, Istoria în şcoală. Probleme actuale, p. 72-84
Laura Căpiţă, Reforma învăţământului: curriculum pentru istorie, p. 85-92

Manualul sub semnul revizuirii
Lucian Nastasă, Etnocentrismul şi manualul de istorie, p. 93-97
Banu Rădulescu, Istoria sovieto-română a lui Roller, p. 98-104
Oltea Răşcanu-Gramaticu, Mileniul obscur în manualele de istorie, p. 105-108
Elvira Rotundu, Secolul fanariot pentru uzul elevilor, p. 109-114
Oana Moraru, Anul 1821 în viziunea autorilor de manuale, p. 115-120
Dionisie Morăraşu, Crearea României Mari în orizont didactic, p. 121-126
Silviana Pleşa, Monarhia şi rolul ei în istoria României, p. 127-135
Damian Hurezeanu, Însemnări despre manualele pentru clasele XI-XII, p. 135-143
Viorel Moţoc, Istoria românilor de a patra repovestită pe înţelesul adulţilor, p. 144-146
Lucian Boia, Cum învaţă istoria copiii noştri, p. 147-159

Opinii din amfiteatre
Cătălina Ioja, Cît de mult vorbim, cît de puţin ştim, p. 160-163
Andi Emanuel Mihalache, Idei primite de-a gata, p. 164-168
Mihaela-Denisia Liuşnea, Predarea istoriei: exigenţe şi realitate, p. 169-173

Xenopoliana: restituiri
Lucian Nastasă, A. D. Xenopol şi învăţământul istoriei, p. 174-175
A. D. Xenopol, Despre învăţământul şcolar în genere şi îndeosebi despre cel al istoriei, p. 176-181

Repere istoriografice
Alexandru-Florin Platon, "Criză" sau "schimbare de paradigmă"? Repere în istoriografia socială contemporană, p. 39-48
Alexandru Zub, O nouă temă în istoriografia românească: elitele, p. 49-55
Florea Ioncioaia, Revolta ierarhiei. O discuţie asupra temei elitelor şi a proiecţiei sale istoriografice, p. 56-82
Florea Ioncioaia, Elitele. Bibliografie selectivă, p. 83-86
Remus Câmpeanu, Elite româneşti şi elite europene în veacul XVIII. Încercări de definire, p. 87-94

Restituiri secvenţiale
Mihai-Ştefan Ceauşu, Note asupra elitei politice româneşti în Bucovina habsburgică, p. 95-101
Simion Retegan, Elita satului românesc din Transilvania la mijlocul secolului XIX, p. 102-112
M. S. Rădulescu, Observaţii despre elita politică românească, 1866-1914, p. 113-120
Cătălin Turliuc, Elita economică în România la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Rolul industriaşilor evrei, p. 121-130
Gheorghe Onişoru, La originile nomenclaturii. Formarea clasei politice comuniste, 1944-1948, p. 131-138
Anneli Ute Gabanyi, Elita funcţională în România comunistă, p. 139

Elite şi instituţii formative
Lucian Nastasă, Instituţiile academice şi formarea elitelor moderne din spaţiul românesc, p. 147-155
Stelian Mândruţ, Rolul Politehnicii din Viena în formarea intelectualităţii tehnice româneşti, 1867-1914, p. 156-162
Ana Drumea, Despre componenţa calitativă a cadrelor didactice din instituţiile de învăţământ superior din Moldova, 1976-1985, p. 163

Xenopoliana: restitutio
Andi Emanuel Mihalache, A. D. Xenopol despre elita intelectuală, p. 192-193
A. D. Xenopol, Intelectualitatea românească, p. 194-204

Naţiune şi naţionalism
Alexandru Zub, Din avatarurile naţionalismului, p. 2-11
Gheorghe Cliveti, Problema naţiunii: incidenţe conceptuale şi istorico-analitice, p. 12-24
Victor A. Shnirelman, An ethno-nationalistic myth: general features, p. 25-39
Cătălin Turliuc, Ideea naţională şi construcţia politică modernă, p. 40-48
Petru Bejan, Felurite înâîmpinări ale diferenţei, p. 49-54
Daniel Nazare, Subiectiv, despre naţionalism, p. 55-61
Joachim von Puttkamer, Nationalism and schooling in Transylvania 1867-1914: methodological considerations on a research project, p. 62-69
Cătălin Turliuc, Nationalism and modernisation in the XIX-th century Central Eastern Europe, p. 70-73
Catherine Durandin, Europénisme et autochtonisme en Europe Centrale et Orientale: de la guerre froide ŕ la guerre chaude, p. 74-83
Dorin Dobrincu, Naţiune şi confesiune. Reflecţii asupra coabitării în spaţiul românesc, p. 84-90
Flavius Solomon, Naţiune, naţionalism şi minorităţi în spaţiul german, p. 91-99
Ábrahám Barna, O dezbatere despre naţionalism în istoriografia maghiară, p. 100-108
Andi Emanuel Mihalache, Stalinism şi ideologie naţională. Mobilurile unei convertiri, p. 109-118

Etnicitate şi cultură
Silviu Lupaşcu, Între etnocentrism şi haos: cetatea isonomică, întemeiată sacrificial, p. 119-123
G. Gosselin, Racisme et multiculturalisme: France- Roumanie, p. 124-129
Gheorghe Teodorescu, Etnicitatea: teorie şi experienţă istorică la timpul, p. 130-146
Sorin Mitu, Stigmatizarea elitelor ca promotoare ale asimilării în imaginarul social ardelean de la începutul epocii moderne, p. 147-157
Victor Neumann, Modalităţi de depăşire a tensiunilor interetnice în România contemporană, p. 158-165

Minorităţi
Nicoleta Turliuc, Contribuţii psihosociale la studiul minorităţii, p. 166-180
Lucian Leuştean, Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920). Liga naţiunilor şi problema minorităţilor, p. 181
Damian Hurezeanu, În căutarea aproapelui. Naţionalităţile: abordarea liberală şi naţional-ţărănistă, p. 196-209
Dumitru Şandru, Autonomia Transilvaniei în propaganda germanilor din România, p. 210-218
Igor Caşu; Alla Muşchei, Comunismul sovietic şi "omul nou" în Basarabia, p. 219-225
Anneli Ute Gabanyi, Exodul germanilor din România: cauze, fapte, consecinţe, p. 226-248

Xenopoliana: restitutio
Lucian Nastasă, A. D. Xenopol şi naţionalismul, p. 262
A. D. Xenopol, Naţionalismul, p. 263-267

Modernizarea. Opţiuni, repere, metode
Damian Hurezeanu, Civilizaţia modernă şi spiritul critic în cultura română, p. 3-16
Alexandru Zub, Cultură istorică şi modernizare în România secolului XX , p. 17-25
Turliuc, Cătălin, National Ideology and the Modern State, p. 26-35
I. Agrigoroaiei, Modernizarea societăţii româneşti în perioada interbelică. Propuneri pentru o dezbatere, p. 36-49
Alina Hurebean, Opţiuni metodologice în cercetarea modernităţii politice, p. 50-57
Luminiţa Mihaela Iacob; Ovidiu Lungu, Românii în oglinda auto- şi heteroimaginii, p. 58-83

Modele, structuri, vicisitudini
Mihai Cojocariu, Exilul politic românesc după 1848. Perspectiva lui Dimitrie Bolintineanu, p. 84-90
Mihai Lazăr, Structuri sociale şi modernizare în societatea românească în a doua jumătate a secolului XIX, p. 91-107
I. Saizu, Modele de modernizare în România interbelică, p. 108-113
Ştefan Purici, Continuitate şi schimbare în viaţa politică a Bucovinei interbelice, p. 114-121
Ovidiu Buruiană, "Modernizarea" în discursul comunist, 1944-1949, p. 122-133
Andi Emanuel Mihalache, 1848 la vârsta centenarului. Accente "democrat-populare", p. 134-140
Victoria Isabela Corduneanu, Naţionalism postcomunist şi tranziţie spre democraţie, p. 141-147

Elite şi instituţii în procesul modernizării
Dumitru Vitcu, Misionari ai modernizării: paşoptiştii , p. 148-153
Mihai-Ştefan Ceauşu, Modernizarea instituţional-politică a Bucovinei: instituirea dietei provinciale, 1848-1861, p. 154-168
Lucian Nastasă, Rolul universităţilor occidentale în modernizarea şi europenizarea elitelor româneşti, 1860-1918, p. 169-181
Apostol Stan, Ion I.C. Brătianu şi asimilarea primei generaţii de socialişti, p. 182-188
Gheorghe Iacob, Modernizarea României. Rolul elitei politice, p. 189-199
Hans-Christian Maner, Die orthodoxe Kirche und das politische System der Zwischenkriegszeit. Anmerkungen zur Modernisierungs-fähigkeit von Staat und Gesellschaft durch eine intermediäre Organisation, p. 200-214
Victor Neumann, Individ şi comunitate în Europa Centrală şi de Est, p. 215-220

Xenopoliana: restitutio
A. D. Xenopol, Studii asupra stării noastre actuale, p. 221-229

Opţiuni, repere, metode
Alexandru Zub, Demistificarea. O exigenţă mereu actuală, p. 1-3
Lucian Boia, Istoria românilor: o istorie conflictuală?, p. 4-10
Victor Neumann, Noua istorie, p. 11-15
Dumitru Vitcu, O meteahnă încă persistentă: cosmetizarea prin omisiune, p. 16-23
Lucian Nastasă, Genealogia între ştiinţă, mitologie şi monomanie, p. 24-33

Exerciţii, tentative, interpretări demistificatoare
Mihai-Răzvan Ungureanu, destinul miturilor istorice contemporane ale românilor. Au ele un viitor?, p. 34-48
Veniamin Ciobanu, Un aspect al raporturilor juridice româno-otomane din secolul XVIII: viziune istoriografică şi realitate istorică, p. 58-65
Mihai Iacobescu, Demistificarea unei teze despre Bucovina, p. 66-73
Remus Câmpeanu, Recuperarea unui handicap social. Nepotismul în familiile nobiliare româneşti din Transilvania în veacul al XVIII-lea, p. 74-91
Cătălin Turliuc, Memoria socială şi momentul 11 februarie în istoria modernă a României, p. 92-100
Anatol Petrencu, Unirea Basarabiei cu România: lumini şi umbre, p. 101-105
Ovidiu Buruiană, România şi sfârşitul celui de al doilea război mondial: câteva consideraţii istoriografice, p. 106-117

Rostire şi "răstire" istoriografică
Andrei Pippidi, Pseudoreforma istoriografiei româneşti, p. 118-127
Şerban Papacostea, Demistificare sau remistificare? Trecutul comunist în viziune actuală, p. 128-133
Ovidiu Pecican, Trecutul ca prezent şi prezentul ca trecut în România post-totalitară, p. 134-140
Gabriel Catalan, Institutul de Istorie şi Filozofie al Academiei R.P.R. (1947-1951), p. 141-152

Xenopoliana: restitutio
A. D. Xenopol, Principiile fundamentale ale istoriei, p. 153-159

Anii ?50. Politici, servituţi, reprezentări
Andi Emanuel Mihalache, "Frontul istoric" la începutul anilor ?50. Mituri, realităţi, aproximări, p. 79-91
Gheorghe Onişoru, Reflecţii pe marginea cazului Pătrăşcanu, p. 92-103
Andi Emanuel Mihalache, Miron Constantinescu - breviar biografic, p. 104-115
Ioana Boca, Februarie 1956. PMR la ora "stalinismului antisovietic", p. 116-130

Discuţii
Silviu B. Moldovan, Despre metoda "evazionistă" în politică şi istoriografie, p. 131-133
Dorin Dobrincu, Note pentru o istorie a exilului politic românesc. Primul deceniu postbelic, p. 134-141
Dragoş Petrescu, A threat from below? Some reflections on workers? protest in communist Romania, p. 142-168
Marius Lazăr, Structuri politice şi cultură. Câmpul cultural de la "destalinizare" la mitul "salvării prin cultură", p. 169-195
Gheorghe Cliveti, Mistificare sau ideologizare? Câteva reflecţii în orizontul istoriei politice, p. 196-203

Xenopoliana: restitutio
A.D. Xenopol despre materialismul istoric (trad. Andi Mihalache), p. 204-209

La porţile modernităţii
Cătălin Turliuc, Confesiune şi naţionalitate la începutul modernităţii româneşti, p. 3-9
Alexandru Zub, Ortodoxia română în disputele din perioada interbelică, p. 10-21
Flavius Solomon, Naţiune şi confesiune în Balcani. Trei cazuri slave, p. 22-35
Augustin Ioan, Arhitectura ortodoxă şi tema identitară, p. 36-58
Paul E. Michelson, Orthodoxy and the Future of Post-Communist Romania, p. 59-67

În căutarea armoniei
Nicoleta Maria Turliuc, Fenomenul religios şi societatea civilă, p. 68-80
Ernst Chr. Suttner, Auf der Suche nach ökumenischem Ausgleich zwischen den orthodoxen und den mit Rom unierten östlichen Kirchen in Mittel- und in Ostmitteleuropa, p. 81-88
Victor Neumann, The Greek Catholics and the Orthodoxs in Contemporary Romania, p. 89-102
Gabriel Catalan, Etnocentrism şi confesionalism politic. Cazul Bisericii Ortodoxe Române, p. 103-110
Dănuţ Mănăstireanu, Trei expresii ale patologiei religioase a societăţii româneşti postcomuniste, p. 111-116

Discuţii
Silviu Lupaşcu, René Girard şi labirintul ţapispăşirii, p. 117-129
Dorin Dobrincu, Istoria Bisericii şi pericolul confesionalizării cercetării, p. 130-136

Xenopoliana: restitutio
A. D. Xenopol, În chestiunea religioasă, p. 137-138
A. D. Xenopol, Secularizarea - chestiunea juridică, p. 138-142

Caleidoscop identitar
Veniamin Ciobanu, Un aspect al viziunii otomane asupra "identităţii politice" a Principatelor Române (sec. XVIII), p. 51-60
Mihai Chioveanu, Acuza de fanariotism: atitudini post-politice şi alterităţi fictive în structurarea identităţii naţionale şi a culturii politice la români, p. 61-73
Leonidas Rados, Greci şi români în secolul XIX. Aspecte identitare, p. 73-83
Mihai-Ştefan Ceauşu, Ascensiunea identităţii naţionale româneşti în Bucovina. 1774-1848, p. 84-93
Dumitru Ivănescu, Evrei şi români la mijlocul secolului trecut, p. 94-104
Flavius Solomon, Istorie şi identitate la slavii de sud. Croaţii şi sârbii, p. 105-115
Dumitru Şandru, Raporturile dintre români şi alogeni în anii 1944-1948, p. 116-124
Cătălin Turliuc; Nicoleta Turliuc, Social representations of ethnic groups in contemporary Romania, p. 125-151

Xenopoliana: restitutio
A. D. Xenopol, Le probleme de la dénationalisation, p. 152-160

Nicolae Cajal, Cuvânt înainte, p. VII-VIII
Alexandru Zub, În loc de prefaţă, p. IX-XI
Silviu Sanie, Elemente iudaice sau iudaizante în interferenţa etno-culturală din Dacia şi Moesia Inferior, p. 1-27
Dumitru Ivănescu, Populaţia evreiască a oraşului Iaşi în perioada 1755-1860, p. 28-50
Stela Mărieş, Importanţa Catagrafiei din anii 1824-1825, p. 51-138
Ecaterina Negruţi, Rolul evreilor în formarea târgurilor din Moldova în prima jumătate a secolului al XIX-lea, p. 139-153
I. Kara, Izvoare ebraice privind istoria evreilor din România, p. 154-165
Dumitru Vitcu, Chestiunea evreiască în relaţiile româno-americane timpurii, p. 166-216
Andrei Corbea, Cu privire la cultura germanofonă a evreilor bucovineni, p. 217-236

Tomul II, 1997

Tomul III, 1998

Erhard Roy Wiehn, Despre sociologia antisemitismului, p. 11-36
Moshe Idel, Despre înălţarea sufletului în hasidism, p. 11-36
I. Kara, Din viaţa cotidiană a evreilor în Moldova şi Ţara Românească în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, p. 55-61
Tudor Mateescu, Evreii din oraşul Silistra în timpul stăpânirii otomane, p. 62-93
Mihai-Răzvan Ungureanu, Dispariţia unei instituţii: Hahambăşia (II), p. 94-111
Gh. Pungă, Noi informaţii privind comunitatea evreilor din târgul Ştefăneşti, p. 112-126
Eugen Glück, Evreii din Timişoara între anii 1848 şi 1918. Aspecte economico-sociale, politice şi demografice, p. 127-146
Mihai-Ştefan Ceauşu, O consemnare privitoare la comunitatea evreiască din oraşul Suceava, p. 147-159
Gh. Platon, Populaţia evreiască din târgurile şi oraşele Moldovei la mijlocul secolului al XIX-lea. Raport numeric - pondere economică, p. 160-176
Dumitru Vitcu, Statistica şcolilor israelite din Iaşi la 1867, p. 177-190
Andrei Corbea, Karl-Emil Franzos şi Mihai Eminescu. Lecţia uni polemici "la distanţă", p. 191-206
Silviu Sanie, Vizita Dr. Haim Weizmann la Iaşi (8-10 decembrie 1927), p. 207-225
Ioan Agrigoroaiei, Regimul cultului mozaic după Mare Unire (Cu privire specială asupra legii pentru regimul general al cultelor, aprilie 1928), p. 226-244
Lya Benjamin, Dreptul al convertire şi statutul evreilor convertiţi în perioada regimului antonescian, p. 245-262
Rodica Anghel, Câteva instituţii filantropice evreieşti ieşene, p. 263-281
Şlomo Leibovici-Laiş, Dr. W. Filderman şi problema Palestinei, 282-294
Gheorghe Onişoru, Evreii şi problemele României "democrat-populare", 1944-1948, p. 295-313

Acta
Ion Murariu, Un hrisov domnesc din anul 1820 privitor la obligaţiile fiscale ale evreilor din oraşul Dorohoi, p. 314-320
Şeiva Sanie, Două mărturii despre prezenţa la Iaşi a lui Nahum Sokolov, p. 320-322
Leon Eşanu, Documente privitoare la situaţia evreilor ieşeni în anul 1941, p. 323-334

Muzee
Harry Kuller, Muzeul de istorie a Comunităţilor evreieşti din România, p. 339-357

Tomul IV, 1999

Acta
Dumitru Agache, Mărturii documentare referitoare la evreii din Moldova în secolele XVI-XVIII, p. 220-231
Leon Eşanu, 80 de ani de la crearea Asociaţiei generale a studenţilor evrei din Iaşi, p. 232-243
Mircea Coloşenco, Mărturii privind constituirea Teatrului Naţional "Habimah" (1935-1936) , p. 244-245

Miscellanea
Andrei Corbea, Memorie colectivă, memorie individuală, 246-250
Erhard Roy Wiehn, Amintiri pentru viitor - din perspectiva evreiască, 251-259
Mircea Coloşenco, Un cărturar uitat: Mendel P. Mendel, p. 260-263

Muzeologie
Carol Marcusohn, Muzeul Comunităţii evreilor din Bacău, p. 266-276

Tomul V, 2000

Simpozionul internaţional "Istoria evreilor din România"
Alexandru Zub, I. Ciupercă, Silviu Sanie, Cuvinte de salut, p. 11-18
Gheorghe Platon, "Problema evreiască" în secolul al XIX-lea. Privire generală, p. 19-37
Harry Kuller, Istoria evreilor din România în date. Consideraţii metodologice, p. 38-55
Silviu Sanie, Contribuţii la cunoaşterea morfologiei stelelor şi simbolismul funerar iudaic în estul României, p. 56-86
Lucian-Zeev Herşcovici, Iluminismul evreiesc (Haskala) şi renaşterea culturală românească la sfârşitul secolului al XVIII-lea: Comparaţie şi elemente de interferenţă, p. 87-115
Dumitru Ivănescu, Populaţia evreiască din oraşele şi târgurile Moldovei între anii 1832-1859, p. 116-127
Eugen Glück, Contribuţii privind istoria antisemitismului din Transilvania (sec. XI-1918), p. 128-146
Dumitru Vitcu, Cărturarul Adolph Stern şi ispita diplomaţiei, p. 147-162
Cătălin Turliuc, Procesul locuitorilor din Darabani (1878), p. 163-173
Liviu Rotman, Tipologia învăţământului evreiesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul celui de al XX-lea, p. 174-184
Ion Lihaciu, Unele aspecte din procesul intentat de Max Diamant pentru recunoaşterea oficială de către administraţia Imperiului Habsburgic a idişului, p. 185-197
Mihai-Ştefan Ceauşu, Reprezentarea evreimii în Dieta Bucovinei (1861-1918), p. 198-213
Doina Barcan-Sterpu, Şcolarizarea şi "asimilarea" evreilor (1897-1918). Studiu de caz, p. 214-228
Codrin-Valentin Chirica, Comunităţi şi societăţi filantropice israelite (1906-1908). Studiu de caz, p. 229-238
Leon Volovici, Traiectoria unui intelectual evreu din România: Arnold Schwefelberg, p. 239-250
Leon Eşanu, , Un asasinat politic: dr. Herşcu Aroneanu (1881-1920), p. 251-267
Gheorghe I. Florescu, Legea dobândirii şi a pierderii naţionalităţii române din 1924 şi evreii din România, p. 268-288
Avram Rosen, Participarea unor întreprinzători evrei la extinderea relaţiilor economice ale României în perioada interbelică: Cazul Camerelor de comerţ mixte din Bucureşti şi Tel Aviv în anii ?30, p. 289-312
Dumitru Hîncu, Carol Drimer şi Martha Bibescu, p. 313-324
Lya Benjamin, Concepţia mareşalului Antonescu privind soluţionarea problemei evreieşti în România, p. 325-341
Anatol Petrencu, Deportarea evreilor din Basarabia (1940-1941), p. 342-347

Acta
Dumitru Agache, Documente inedite privitoare la proprietăţi ale evreilor din Moldova (sec. XVIII-XIX), p. 348-367

Miscellanea
Rabin Efraim Gutman, Dinastia rabinică Guttman la Iaşi, p. 368-369
Andrei Corbea, Între banalitatea Răului şi fragilitatea Binelui, p. 370-374

9.2. Serii tematice