Xenopoliana, X, 2001

Anul 2001 poate fi considerat unul reuşit pentru Fundaţie. Organizarea mai multor manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, publicarea câtorva volume, sprijinirea contactelor ştiinţifice dintre lumea academică românească şi exterior, susţinerea activităţilor curente ale Institutului constituie destule argumente pentru un bilanţ pozitiv.
Simpozionul Academician Gheorghe Platon la 75 de ani a fost prima acţiune importantă a anului. În sala de conferinţe a Institutului, au susţinut comunicări mai mulţi istorici, unii dintre ei discipoli ai savantului omagiat. Alături de evocarea unor momente biografice de referinţă, vorbitorii s-au oprit asupra contribuţiilor personale ale istoricului Gheorghe Platon la dezvoltarea ştiinţei istorice româneşti în ultimele decenii. În acest context, a fost relevat, în mod special, ataşamentul istoricului faţă de cercetarea ştiinţifică autentică, într-o perioadă când şcoala istorică românească tindea să se transforme în simplu instrument de propagandă al partidului.
Mai consistentă în acţiuni ştiinţifice, realizate cu sprijinul Fundaţiei, a fost partea a doua a anului. Între 13 şi 15 septembrie, tot în incinta Institutului, s-a desfăşurat simpozionul internaţional Mişcări de populaţie în Europa de Sud-Est. Emigrări, strămutări, refugieri, deportări în spaţiul carpato-dunărean. Organizată în colaborare cu Institut für Deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas din München - unul dintre partenerii noştri cei mai importanţi din exterior -, manifestarea s-a bucurat de participarea a peste 25 istorici din România, Germania, Serbia, Slovacia, Republica Moldova şi Israel. Amintim, aici, doar câteva dintre comunicările prezentate: Spaţiul carpato-dunărean şi paradigma migraţiei (Alexandru Zub); "Străinul potrivnic" - un topos al marginalizării. Migranţi germani, evrei şi români în secolul XX (Krista Zach); Acorduri privind schimburile de populaţie în Europa Centrală şi de Sud-Est. Prima jumătate a secolului XX (Flavius Solomon); Emigrarea politică din Austria în Slovacia în perioada interbelică (Zuzana Polackova); Emigraţia evreiască din România la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX (Dumitru Ivănescu); Emigrarea evreilor (Allya) din România (1945-1960) şi impactul acesteia asupra identităţii colective. Perspectiva documentelor interne româneşti (Liviu Rotman); Deportarea germanilor şi evreilor din partea europeană a URSS în timpul şi după cel de-al doilea război mondial. Perspectiva istoriografiei ruse (Igor Caşu). În ultima zi a conferinţei a avut loc şi o masă rotundă, moderată de Cătălin Turliuc şi Cornelius Zach. Având ca temă generică Harta etnică a Europei Centrale şi de Sud-Est după cel de-al doilea război mondial, aceasta a oferit cadrul necesar pentru o deosebit de interesantă dezbatere pe marginea mutaţiilor etno-demografice în partea de răsărit a continentului după 1945. Contribuţiile prezentate urmează a fi publicate, în limba germană, la editura Südostdeutsches Kulturwerk din München.
O săptămână mai târziu, pe 21 şi 22 septembrie, cu sprijinul financiar şi logistic al Fundaţiei, s-a desfăşurat simpozionul internaţional Sovietizarea României şi Cehoslovaciei: istorie, analogii, consecinţe. Această manifestare ştiinţifică constituie prima acţiune comună importantă a istoricilor din România şi Republica Cehă, după 1989, şi este expresia dorinţei de colaborare a istoricilor din cele două ţări. Pentru anul 2003 este prevăzută organizarea unui alt simpozion, de data aceasta la Praga, care va dezbate sistemul de alianţe în Europa Centrală şi de Sud-Est în perioada interbelică.
O altă acţiune importantă a anului 2001 a fost simpozionul internaţional Republica Moldova - în căutarea identităţii. Desfăşurat în două etape, între 8 şi 11 octombrie, la Iaşi şi Chişinău, sub înaltul patronaj al Academiei României, în co-organizarea Facultăţii de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău şi Asociaţiunii ASTRA, acesta s-a bucurat de participarea a peste 40 istorici, filologi, literaţi, sociologi, politologi din Republica Moldova, România, Germania, Israel şi Statele Unite.
Sesiunile din primele două zile au avut loc în Sala "H. Coandă" a Palatului Culturii din Iaşi. La festivitatea de deschidere au rostit alocuţiuni prof. dr. Alexandru Zub, preşedinte al Fundaţiei, acad. Gheorghe Platon, din partea Filialei Iaşi a Academiei Române, acad. Silviu Berejan, reprezentând Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, prof. dr. Alexandru Moşanu din partea Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova şi Ion Ungureanu, vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Române şi fost ministru al culturii în guvernul Mircea Druc.
Comunicările prezentate în prima zi şi în sesiunea matinală din 9 octombrie au abordat o serie întreagă de probleme, de la rolul Basarabiei în cultura şi istoriografia română (Alexandru Zub, Ion Ungureanu, Silviu Berejan, Dumitru Irimia, Ion H. Ciubotaru, Stelian Dumistrăcel, Alexandru Dârul), modele şi dispute identitare (Liliana Armaşu, Tamara Cărăuş, Lucia Cireş, Florin Olariu) până la anumite aspecte din istoria modernă a provinciei (Veniamin Ciobanu, Igor Şarov, Mihai-Ştefan Ceauşu, Dumitru Ivănescu, Ion Eremia). În a doua jumătate a zilei de 9 octombrie, Silviu Tabac, Lilia Crudu, Igor Caşu, Igor Ojog, Sabine Krause, Valeriu Mutruc şi Michael Bruchis au susţinut alte referate, cu o privire specială asupra problematicii naţionale din Basarabia.
La Chişinău, în după-amiaza zilei de 10 octombrie şi în prima parte a celei următoare, lucrările au continuat în Sala de conferinţe a hotelului "Turist", la sesiunea inaugurală fiind prezenţi prof. dr. Gheorghe Rusnac, rector la Universitatea de Stat din Chişinău, şi prof. dr. Ion Niculiţă, decanul Facultăţii de istorie. Prima sesiune din a doua etapă a simpozionului a fost consacrată istoriei Basarabiei între 1918 şi 1944 (Ion Agrigoroaiei, Gheorghe Palade, Lucian Nastasă) şi, din nou, dilemelor identitare basarabene (Larisa Schippel, Cătălin Turliuc, Flavius Solomon, Pavel Parasca, Dan Mănucă, Eliza Botezatu). În sfârşit, ultima şedinţă a simpozionului a întrunit referate despre problemele democraţiei contemporane (Dionisie Ghermani), relaţiile politice dintre România şi Republica Moldova (Constantin Solomon), sistemul de învăţământ din Basarabia (Valeriu Cozma) şi perspectivele europene ale Republicii Moldova (Vitalie Ciobanu).
La sfârşitul lucrărilor s-a adoptat o declaraţie, în care factorii de decizie de la Chişinău au fost chemaţi să respecte dreptul populaţiei majoritare la limbă şi istorie naţională. Totodată, guvernele român şi moldovean, pe de o parte, societatea civilă pe de alta, au fost îndemnate să continue dezvoltarea raporturilor strânse în toate domeniile şi "să dea un conţinut mai pregnant şi mai concret relaţiilor privilegiate dintre cele două state, în baza comunităţii de limbă, istorie şi tradiţie culturală". Comunicările prezentate la simpozion au format culegerea de studii Basarabia. Dilemele identităţii. Îngrijită de Flavius Solomon şi Alexandru Zub şi apărută în condiţii grafice deosebite, aceasta formează volumul VI din seria tematică Biblioteca Fundaţiei Academice "A. D. Xenopol".
Alte trei volume, editate în 2001, au la bază comunicări prezentate la manifestări ştiinţifice organizate de Fundaţia noastră.
Primul dintre ele, Punţi în istorie. Studii româno-germane, coordonat de Cătălin Turliuc şi Flavius Solomon, a apărut la Editura Cantes. El găzduieşte texte prezentate la simpozionul internaţional Relaţii româno-germane în secolele XIX-XX, organizat între 18 şi 20 mai 2000, în colaborare cu Fundaţia "Petre Andrei" şi Friedrich Ebert Stiftung. Informaţii mai ample despre această acţiune pot fi găsite în raportul pe anul 2000, în "Xenopoliana", vol. VIII, nr. 1-4, p. 161-162.
Cel de-al doilea tom, Vârstele Unirii. De la conştiinţa etnică la unitatea naţională, constituie volumul V din Biblioteca Fundaţiei Academice "A. D. Xenopol". Îngrijit de Dumitru Ivănescu, Cătălin Turliuc şi Florin Cântec, acesta conţine, în mare parte, referatele prezentate la un simpozion organizat de Institutul nostru, la 30 noiembrie 2000, împreună cu Inspectoratul ieşean de cultură. Primul compartiment, Preludii medievale, reuneşte articole semnate de Leon Şimanschi, Marius Chelcu, Veniamin Ciobanu, Dumitru Agache şi abordează câteva aspecte importante din istoria medie a Ţărilor Române, cu o privire specială asupra epocii lui Mihai Viteazul. Partea a doua, Unirea principatelor extracarpatice, este rezervată mişcării unioniste din Moldova şi Ţara Românească în secolul XIX: după abordări de ordin teoretic sau de ansamblu (Alexandru Zub, Gheorghe Platon, Liviu Brătescu) au urmat analize punctuale (Dumitru Ivănescu, Dumitru Vitcu, Cătălina Mihalache, Adrian Cioflâncă). În sfârşit, secţiunea a treia, Desăvârşirea unităţii de stat, conţine studii semnate de Florea Ioncioaia, Sorin D. Ivănescu, Mihai-Ştefan Ceauşu, Ion Agrigoroaiei, Gheorghe Iacob, Cătălin Turliuc, Florin Cântec, Dumitru Şandru, oferind cititorului o perspectivă largă asupra condiţiilor politice, economice, militare şi sociale ale unirii din 1918.
Al treilea tom Populism, demagogie, realism politic constituie finalizarea editorială a unei dezbateri, cu participanţi români şi occidentali, desfăşurată pe 6 noiembrie 2001, în colaborare cu Goethe Zentrum din Iaşi şi Konrad Adenauer Stiftung. Majoritatea autorilor se opresc asupra rolului jucat de discursul populist şi demagogie în viaţa politică în România (Alexandru Zub, Cristian Pârvulescu, Liviu Antonesei, Daniel Şandru, Bogdan Moşneagu), Franţa (Dimitri Keller de Almeida), Germania (Alexander Rubel) şi URSS (Andi Mihalache), în timp ce alte studii (Cătălin Turliuc, Valerius M. Ciucă, Ioana Andreea Cozianu) vin cu o perspectivă teoretică.
Tot în 2001 a debutat o nouă serie tematică a Fundaţiei, Acta et testimonia, coordonată de Dumitru Ivănescu. Identitate etnică şi minorităţi în Republica Moldova. O bibliografie, primul volum din seria amintită, constituind un instrument util de lucru pentru toţi cei interesaţi de istoria provinciei dintre Prut şi Nistru. Alături de bibliografia tematică, lucrarea conţine un amplu comentariu istoric şi mai multe statistici privitoare la fenomenul naţional şi relaţiile interetnice din Basarabia.
Amintim, în încheiere, publicarea, sub redacţia lui Mihai-Ştefan Ceauşu, a unui ghid al Institutului şi Fundaţiei.