Xenopoliana, X, 2002

În anul 2002 Fundaţia Academică "A. D. Xenopol" a adus în discuţie teme generoase, aflate nu numai în atenţia istoricilor, ci şi a ziariştilor, politologilor, a societăţii civile în general. A patronat lansări de carte, manifestări ştiinţifice naţionale, participând, totodată, la reuşita altora, cu caracter internaţional.
Din programul acestui an amintim, în primul rând, simpozionul Unirea Principatelor în perspectivă istorică, organizat de Fundaţia noastră împreună cu Muzeul de Istorie al Moldovei, la 23 ianuarie a.c. Au participat prof. univ. dr. Alexandru Zub, m.c., dr. Dumitru Vitcu, prof. univ. dr. Gh. Cliveti, dr. Dumitru Ivănescu, dr. Cătălin Turliuc, conf. univ. dr. Mihai Cojocariu, drd. Adrian Cioflâncă. Cu acest prilej, a fost lansat volumul Vârstele Unirii. De la conştiinţa etnică la unitatea naţională, Iaşi, Ed. Fundaţia Academică "A. D. Xenopol", coordonat de Dumitru Ivănescu, Cătălin Turliuc şi Florin Cântec.
Dat fiind că una din preocupările constante ale Fundaţiei este aceea de menţine vie amintirea marilor nume ale cercetării şi gândirii istorice româneşti, la 21 martie a avut loc simpozionul David Prodan. 100 de ani de la naştere, la care au participat acad. Gh. Platon, prof. univ. dr. Alexandru Zub, m.c., prof. univ. dr. Victor Spinei, m.c. A fost un bun prilej de a evoca personalitatea marelui istoric clujean, complicatul context politic în care şi-a desfăşurat activitatea şi vicisitudinile pe care istoriografia română le-a avut de înfruntat în perioada postbelică.
Pe linia acestui efort restitutiv s-a aflat şi manifestarea din 18 aprilie, Vasile Conta - 120, la care au luat parte prof. univ. dr. Alexandru Zub, m.c., prof. univ. dr. Ştefan Afloroaiei, conf. univ. dr. Valerius Ciucă, dr. Cătălin Turliuc, dr. Marcela Ifrim, dr. Florin Cântec. Discuţiile au evidenţiat elemente mai puţin cunoscute din biografia gânditorului, destinul său dramatic şi posteritatea întrucâtva nedreaptă pe care a avut-o.
Din seria colaborărilor internaţionale remarcăm simpozionul Twentith Century Romania: a retrospective, organizat în colaborare cu Center for Romanian Studies, în perioada 24-25 iunie. Desfăşurată în 15 sesiuni, acţiunea mai sus menţionată a prilejuit comunicări susţinute de prof. dr. Alexandru Zub, m.c., dr. Dumitru Ivănescu, dr. Gh. I. Florescu, dr. Dumitru Şandru, dr. Gh. Onişoru, drd. Cătălina Mihalache, drd. Dorin Dobrincu, drd. Bogdan Schipor, drd. Sorin Ivănescu.
Un alt reper de seamă în agenda Fundaţiei Academice "A. D. Xenopol" l-a constituit ziua de 17 octombrie a.c., când pasionaţii de istorie modernă au putut asista la simpozionul Independenţa României - 125, susţinut de prezenţa unor vechi cercetători ai subiectului: acad. Gh. Platon, prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei, prof. univ. dr. Dumitru Vitcu, dr. Cătălin Turliuc, prof. univ. dr. Gh. Cliveti.
De mare interes s-a bucurat simpozionul Totalitarism, ideologie şi realitate socială în România şi RDG, realizat în colaborare cu Goethe Zentrum şi Konrad Adenauer-Stiftung. Alături Mihai Dinu Gheorghiu (Paris) şi de istoricii germani Wolfgang Schuller (Konstanz), Luzian Geier (Bukowina Institut Augsburg), Ulrich Burger ( Klausenburg), de doctoranzii Universităţii Central Europene - Budapesta, Mihai Chioveanu şi Steliu Lambru, precum şi de Liviu Bejenaru de la Colegiul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, au luat cuvântul numeroşi cercetători sau profesori ieşeni: prof. univ. dr. Alexandru Zub, m.c., dr. Liviu Antonesei, prof. dr. Gh. Iacob, conf. dr. George Poede, dr. Mihai-Ştefan Ceauşu, dr. Cătălin Turliuc, drd. Dorin Dobrincu, drd. Sorin Ivănescu, drd. Adrian Cioflâncă. Comunicările prezentate cu această ocazie îmbinând, în mod fericit, informaţiile de ordin factual cu perspectivele teoretice ori comparative, vor constitui subiectul unui volum colectiv, finanţat de Konrad Adenauer-Stiftung.
La invitaţia Institutului "A. D. Xenopol" şi a Fundaţiei omonime au mai susţinut prelegeri profesorii Harald Rosenbach, la 10 aprilie, Roger Chartier, la 27 iunie, şi Wolfgang Sculler, la 4 octombrie.
Activitatea noastră pe acest an s-a încheiat cu sărbătorirea, la 16 decembrie, a doi istorici de marcă ai Iaşilor, dr. Ecaterina Negruţi (75 de ani) şi prof. univ. dr. Vasile Neamţu (80 de ani).Omagierea a trezit interesul unui public larg, şi a facilitat, în mod previzibil de altfel, rememorarea unor momente de mare importanţă din istoria istoriografiei ieşene.
În plan editorial semnalăm apariţia numărului IX al revistei "Xenopoliana. Buletin al Fundaţiei Academice ŤA. D. Xenopolť". Racordându-se la dezbaterile de mare actualitate numărul la care ne referim se intitulează Discursul istoric la început de secol şi de mileniu şi adună în paginile sale contribuţii extrem de variate, atât ale unor istorici consacraţi cât şi ale unor tineri cercetători din Iaşi, Bucureşti, Sibiu, Budapesta. Efortul oamenilor de profesie de a închega un discurs coerent, necesitatea înnoirilor metodologice, a unor conferinţe sau anchete în colaborare cu istorici din Occident, absenţa marilor sinteze, ideologizarea din anii totalitarismului, situaţia şi rolul şcolilor de la Iaşi, Cluj şi Bucureşti, disputele dintre generaţii sunt doar câteva din aspectele abordate în revistă.
Nu putem însă încheia această scurtă punere în temă fără să precizăm că apariţia numărului de faţă, dedicat istoriei culturale, se datorează generosului sprijin oferit de către doamna Katherine Verdery, căreia îi mulţumim pe această cale.

Andi Mihalache